Muntii Trascau

on . Posted in Muntii Trascau. Hits: 793

Localizarea Munților Trascău

Munţii Trăscăului sunt situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni, dominând valea Mureşului în aval de confluenţei cu Arieşul. Desfăşuraţi pe o distanţă de circa 75 km, de la nord de Arieş până în valea Ampoiului, pe direcţia nord-nord-est - sud-sud-vest, ei prezintă un paralelism aproape perfect cu valea, respectiv cu Culoarul Mureşului.

"Munţii Trăscăului reprezintă subunitatea nord-estică a Munţilor Metaliferi, care domină pe o lungime apreciabilă valea Mureşului. Având o poziţie marginală pe laturile vestică şi sudică ei intră în contact cu alte zone montane, în timp ce înspre nord şi est ei domină depresiunea colinară a Transilvaniei. Deşi nu prea înalţi, priviţi dinspre Culoarul Mureşului, Munţii Trăscăului înregistrează, pe alocuri, 1. 000 m diferenţă de nivel.
În general, limitele acestei unităţi montane sunt pregnante, excepţie făcând doar zona lor sud-estică.
Limita nordică, foarte sinuoasă, îi separă de depresiunile de contact Iara şi Hăşdate, care pătrund, pe alocuri, ca nişte mici golfuri între pintenii montani în sectorul dintre localităţile Surduc şi Copăceni. Limita este marcată de un abrupt ce prezintă denivelări până la 250 m.
Limita estică începe în valea Turului şi ţine până în apropiere de valea Ampoiului, fiind mult mai complexă. Astfel, până la Cheia, Trăscăul vine în contact cu Câmpia Transilvaniei, în continuare, până la Moldoveneşti, domină Depresiunea Turzii, iar de aici până la Livezile limita dinspre Podişul Măhăceni este marcată de o serie de mici depresiuni de contact (Depresiunea Pietroasa şi Depresiunea suspendată a Podenilor). Până în apropierea Ampoiului, conturul sinuos al muntelui este dat de Intrândurile văilor printre pintenii montani ce domină Piemontul Trăscăului - treaptă intermediară spre Culoarul Mureşului, dincolo de care se ridică la est Podişul Târnavelor.
Limita sudică, în accepţiune largă, poate fi socotită valea Ampoiului, care separă munţii Trăscăului de cei ai Vinţului. Prezenţa depresiunilor Ampoi - Ampoiţa şi Zlatnei, ne obligă însă pe porţiunile respective să ne oprim la marginea lor, doar în sectorul defileului ce se interpune între ele limita confundându-se cu firul văii. Pe aliniamentul amintit Ampoiul coboară de la 400 m (Zlatna) la 250 m (Şard).
Limita vestică prezintă un grad mai mare de dificultate, motiv pentru care ea se prezintă diferit de la un sector la altul. Pe baza cercetărilor de teren şi luând în considerare un ansamblu de factori s-a putut stabili şi această limită complexă (I. Popescu-Argeşel, 1977). Astfel, din valea Ampoiului până în valea Arieşului, Munţii Trăscăului vin în contact direct sau indirect cu Munţii Metaliferi propriu-zişi, iar la nord de Arieş, cu Muntele Mare. În timp ce între valea Ampoiului şi valea Găldiţei ei sunt strâns „sudaţi" de Munţii Metaliferi, mai la nord, între aceştia se interpune Culoarul Ponorului, înspre care Trăscăul coboară printr-un abrupt din ce în ce mai pronunţat, culminând în zona Masivului Bedeleu — care domină valea Arieşului cu 800 m.
Intre limitele sus-menţionate, Munţii Trăscăului se întind pe o suprafaţă de circa 200 km2."

(Gheorghe Mahara ,1993, Ghid Munţii Trascău).

 

Descrierea Munților Trascău

Fără să atingă înălţimea întâlnită în alte grupe ale Carpaţilor României, Munţii Trăscăului reprezintă, totuşi, o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potenţial turistic, doar în parte valorificat până in prezent.

"În ciuda faptului că au înălţimi sub 400 m, ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviţi din Culoarul Mureşului, de unde-şi dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munţii Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semeţe, cu alte valenţe — cu nimic mai prejos ca importanţă — dintre care am aminti micro-relieful periglaciar, bine reprezentat aici.
Atracţia turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neaşteptata lor complexitate şi diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gamă de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multă personalitate în peisaj. în plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice şi metamorfice — se face într-o armonie peisagistică desăvârşită.

Călătorul ajuis în împărăţia de culmi, de creste sau platouri, întrerupte neaşteptat de văi prăpăstioase, întâlneşte, la tot pasul, privelişti de o frumuseţe aparte. În timp ce în nordul şi in sudul acestei uriităţi montane aşezările apar doar pe văi şi în cadrul depresiunilor, in partea centrală a Munţilor Trăscăului satele şi cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele munţilor.

Natura a înzestrat spaţiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere ştiinţific, dar şi turistic, numele unora având deja o mare rezonanţă, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmeţului, Găldiţei, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiţei, apoi masivele calcaroase Bedeleu şi Ciumerna, Colţii Trăscăului şi Piatra Cetii, peşterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuţa, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieşului, Iarei, Hăşdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele.

Existenţa unei reţele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcţionate spre inima acestuia, unele dintre ele reuşind să-l traverseze — la care se adaugă un adevărat păienjeniş de poteci facilitează accesul spre cele mai îndepărtate şi izolate puncte de interes turistic. Noi drumuri în curs de modernizare, traseele turistice marcate, crearea de noi baze de cazare şi de alte dotări vin în întâmpinarea celor dornici sa pătrundă în lumea de frumuseţi a acestor munţi, care ni se oferă cu dărnicie, rezervându-şi, totodată, încă multe alte taine, mai ales legate de lumea tăcută şi rece, ostilă uneori la prima vedere, dar mereu fascinantă a adâncurilor."
(Gheorghe Mahara ,1993, Ghid Munţii Trascău).

Tags: trascau munte descriere calcar pesteri carst